Alegeri prezidențiale în Moldova. Pe 20 octombrie 2024 are loc si referendumul national

 Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne duminică, 20 octombrie 2024, pentru două voturi importante: primul tur al alegerilor prezidențiale, 11 candidați fiind înscriși în cursa pentru președinția Moldovei, și referendumul de schimbare a constituției, în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Alegerile președintelui Republicii Moldova din 20 octombrie reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței.

Referendumul reprezintă acel scrutin prin care cetățenii cu drept de vot își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și societății în ansamblu. În Republica Moldova, există două tipuri de referendumuri care pot fi organizate: Referendum republican - este constituțional, legislativ, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova, consultativ. Are loc la nivelul întregii țări; Referendum local - are loc la nivel de sat/comună/oraș/municipiu/raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special, revocarea primarului. Republica Moldova a depus în martie 2022 o cerere de aderare la Uniunea Europeană. În iunie 2022 i-a fost acordat statutul de țară candidată. Ulterior, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Obiectivul Republicii Moldova este de aderare la UE până în anul 2030. La referendumul din 20 octombrie 2024, cetățenii vor răspunde la întrebarea "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?" În dreapta textului întrebării se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele „DA” și „NU”, iar sub acestea sunt două cercuri. Alegătorul pune ștampila cu mențiunea „Votat” în unul dintre cercurile inscripționate cu „DA” / „NU”.

În ceea ce priveşte referendumul, ponderea cetăţenilor din Republica Moldova care susţin integrarea europeană a crescut semnificativ, de la 57 la sută în aprilie 2024 la 63 la sută în septembrie 2024. Majoritatea moldovenilor sunt hotărâţi să meargă la vot pentru a decide obiectivul de dezvoltare strategică pe termen lung al ţării. Dacă în luna august circa 66% dintre respondenţi afirmau că vor merge şi vor vota atât la prezidenţiale, cât şi la referendum, iar circa 10% erau indecişi, în luna septembrie a scăzut numărul indecişilor cu 3,5%. Participarea la referendum şi alegerile prezidenţiale a crescut cu 2% şi cam tot atât a crescut procentul celor care declară că vor participa doar la alegerile prezidenţiale, arată Watchdog. Peste jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova consideră că dezinformarea şi manipularea opiniei publice de către actorii externi contribuie foarte mult la regresul din Republica Moldova. Unul din mesajele toxice folosit de oponenţii referendumului pentru a diviza societatea sugerează că diaspora nu trebuie să aibă dreptul să participe la referendum. Anumiţi lideri politici insinuează că referendumul constituţional nu ar conta pentru procesul de integrare europeană, îndemnând oamenii să nu îşi expună opinia. Datele sondajului din septembrie arată că, în ciuda minciunilor, 69 la sută dintre moldoveni consideră că referendumul din 20 octombrie 2024 este un pas important pentru procesul de aderare la UE care trebuie efectuat acum pentru a nu pierde această şansă istorică.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024 din Moldova

Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați astfel:

1.     Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM) - a ocupat funcția de procuror general al Republicii Moldova în perioada 29 noiembrie - 5 octombrie 2021;

2.     Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate - actuala președintă a Republicii Moldova;

3.     Renato Usatîi, de la formațiunea „Partidul Nostru” - fost primar al localității Bălți. A mai candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020, când s-a clasat pe locul al treilea, după Maia Sandu și Igor Dodon;

4.     Vasile Tarlev, de la Partidul pentru Viitorul Moldovei - a fost Prim-ministru al Republicii Moldova. În prezent este președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova;

5.     Irina Vlah, candidat independent - fostă guvernatoare a Găgăuziei, o mica reugiune autonomă din sudul Republicii Moldova;

6.     Ion Chicu, din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei - fost premier al Republicii Moldova, fost ministru al Finanțelor și consilier al fostului președinte Igor Dodon;

7.     Andrei Năstase, candidat independent - fost primar general al Chișinăului și viceprim-ministru și ministru de Interne în Guvernul Maia Sandu;

8.     Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” - istoric, politician și fost boxer profesionist. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, consilier rational în Consiliul rational Ungheni și ministru al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova;

9.     Victoria Furtună, candidat independent - fostă procuroare anticorupție;

10. Tudor Ulianovschi, candidat independent - fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova în Guvernul Pavel Filip.

Natalia Morari, candidat independent - jurnalistă din Republica Moldova.

Care este procedura de vot în Republica Moldova

În ziua alegerilor prezidențiale, pe 20 octombrie,  au drept de vot cetățenii cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți până în ziua alegerilor, inclusiv. Urnele de vot se deschid pe 20 octombrie 2024 la ora 7:00 dimineața și se închid la ora 21:00. Fiecare alegător va semna de două ori pe lista membrilor biroului electoral al secției de votare, atunci când vor primi cele două buletine de vot. Pentru a vota, alegătorul are nevoie de unul dintre următoarele documente/acte de identitate: Buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare; Buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului; Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat. Ce spun ultimele sondaje: cine ar câștiga alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024 Cel mai recent sondaj, prezentat în septembrie 2024, arată că Maia Sandu rămâne favorita competiţiei pentru funcţia de preşedinte, cu circa 36 la sută din intenţiile de vot. Potrivit sondajului, Maia Sandu este urmată de Alexandr Stoianoglo, susţinut de PSRM (socialiştii fostului preşedinte Igor Dodon) - 10 la sută, Renato Usatîi, reprezentant al Partidului Nostru - 7,5 la sută, şi Irina Vlah, candidat independent, fostă guvernatoare a regiunii semiautonome Găgăuzia - 4 la sută. Restul candidaţilor au înregistrat scoruri între 0 şi la sută, însă este de remarcat că 22 la sută dintre cei care au participat la sondaj au spus că nu au luat încă o decizie clară în privinţa votului pentru alegerile prezidenţiale, ceea ce ar putea duce la modificări uşoare în clasamentul candidaţilor pe parcursul următoarelor săptămâni. Faţă de luna august 2024, nici unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale nu a înregistrat o creştere semnificativă de rating. Însă se poate observa că opţiunile diverse existente cresc uşor nivelul de nehotărâre a oamenilor şi îi determină să fie mai ezitanţi, scrie ONG-ul Watchdog.

Secții de votare deschise în România pentru cetățenii moldoveni

Alegătorii care nu se află în Republica Moldova în ziua votului o pot face la secțiile de votare organizate în străinătate. În total, 234 de secții de votare vor fi deschise în străinătate, infomează Comisia Electorală Centrală. Dintre acestea, 16 vor fi în România: Trei secții de votare în București; Două secții de votare în Iași; Două secții de votare în Cluj-Napoca; Câte o secție de votare în orașele: Bacău, Brașov, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava și Timișoara.

Un candidat poate câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă obține cel puțin 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează turul doi de scrutin cu primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi. În turul doi de scrutin este ales președinte candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de prezența la vot. După validarea scrutinului, candidatul ales președinte al Republicii Moldova depune jurământul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, cel târziu la 45 de zile după alegeri. Mandatul președintelui Republicii Moldova durează patru ani, potrivit Constituției și, la fel ca în România, o persoană nu poate deține funcția de președinte al Republicii decât pentru cel mult două mandate consecutive.

De la Ministerul Apararii Nationale - COMUNICAT DE PRESA nr. 1610/14.10.2016

COMUNICAT DE PRESA 1610/14.10.2016
Situaţia cererilor de pensionare
Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a pus în plată toate deciziile de pensie, neexistând restanţe sau întârzieri în plata drepturilor pensionarilor. Au fost luate măsurile necesare aplicării la termen şi în mod unitar a prevederilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare. Situaţia, în detaliu, se prezintă astfel:
Stabilirea şi plata pensiilor – solicitări complete rezolvate 100%
Din datele centralizate până la 12 octombrie, la registratura Casei de pensii sectoriale a M.Ap.N. s-au înregistrat un număr de aproximativ 4.000 de cereri de înscriere la pensie militară de stat, din care aproximativ 2.000 sunt pentru pensie de serviciu din M.Ap.N. – restul fiind cereri pentru pensie de invaliditate şi de urmaş si din cadrul altor institutii aparţinând Sistemului de apărare națională, ordine publică şi siguranţă naţională – solicitările complete fiind rezolvate în termenul legal.
Acordarea unor drepturi în baza legilor speciale – solicitări complete rezolvate 94.69%
Până la aceeaşi dată au fost înregistrate 1.036 de cereri pentru acordarea îndemnizaţiilor prevăzute de Legea 8/2006, modificată prin Legea 83/2016, fiind emise un număr de 981 decizii, urmând ca diferenţa de 55 de cereri, să fie procesate în termenul legal, sau în momentul în care pensionarii vor prezenta documentele solicitate în completare.
Recalcularea şi actualizarea pensiilor militare de stat – prioritate de acţiune
Până la data de 30 iunie 2016 – data limită prevăzută de legislaţia în vigoare, au fost înregistrate peste 44.000 de cereri pentru alegerea celor 6 luni în vederea efectuării recalculării. Cererile, precum şi listele cu pensionarii care nu au depus cerere au fost transmise centrelor militare. S-a purtat corespondenţă cu aproximativ 10.000 de pensionari pentru corectarea cererilor întocmite cu date incorecte sau incomplete. Până la data de 12 octombrie 2016, au fost înregistrate peste 47.000 fişe cu locurile de muncă, emise de centrele militare şi aproximativ 8.500 baze de calcul necesare în procesul de recalculare. Până la data de 12 octombrie 2016, au fost recalculate peste 7.000 de pensii, conform Ordinului ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naţionale, ministrului justiţiei, directorului Serviciului Român de Informaţii, directorului Serviciului de Informaţii Externe, directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorului Serviciului de protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat. Deciziile de recalculare a pensiilor sunt preluate în plată cu operativitate, fiind calculate şi plătite diferenţele cuvenite, după caz.
Restituirea diferenţelor de cuantum – buletinele de calcul întocmite 100%.
Până la data de 12 octombrie 2016, au fost formulate aproximativ 13.000 de cereri de restituire a diferenţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de către un număr de 11.345 pensionari. În acest sens, la nivelul instituţiei au fost întocmite toate buletinele de calcul pentru toţi pensionarii care au formulat cereri, până la această dată fiind verificate din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor legale 11.010 cereri, rezultând 6.850 pensionari care au de primit diferenţe şi 4.160 pensionari care nu fac obiectul prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Diferenţele pentru perioada 2011-2012 vor fi plătite beneficiarilor în luna noiembrie 2016, dacă cererea a fost depusă până la data de 30 septembrie 2016. Pentru cererile depuse ulterior acestei date, diferenţele se vor plăti în anul 2017. Tot în anul 2017 se vor plăti diferenţele pentru anul 2013.
La nivelul instituţiei este pus la dispoziţia publicului TELVERDE 0800.808880, la care persoanele din afara instituţiei pot obţine informaţiile solicitate. Ca structură care gestionează sistemul de stabilire şi de plată a drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale finanţate din bugetul de stat, pentru asiguraţii din aria de responsabilitate din cadrul instituţiilor publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a urmărit şi urmăreşte să dezvolte relaţiile de colaborare cu toate asociaţiile/sindicatele cadrelor militare şi soluţionarea cu operativitate a eventualelor probleme ridicate de pensionarii militari.
Secția Presă/M.Ap.N.
Tel/Fax 021/319 60 22

A murit deputatul Niculae Mircovici

Deputatul Niculae Mircovici, reprezentatul minorității bulgare din Parlament, a încetat din viață. Deputatul suferea de cancer la plămâni și în ultima perioadă a avut mai multe intervenții chirurgicale.

Deputatul Niculae Mircovici era preferatul jurnaliștilor din Parlament. El era omul care prezenta deciziile luate de Biroul Permanent al Camerei Deputaților și explica, off-the record, legile sau deciziile mai tehnice ale deputaților.

De asemenea, Niculae Mircovici este cel care striga lista deputaților la apelul nominal, iar legenda spune că este singurul parlamentar care a reușit să cunoască toți deputații, după față, nume și prenume în această legislatură.

Mircovici, care s-a născut în comuna timiseana Cheglevici, pe 1 octombrie 1950, suferea de o boală gravă. Absolvent al Academiei militare, dar și cu studii de drept, Niculae Mircovici a fost ofițer activ în cadrul Ministerului Apărării Naționale. A fost comandatul Garnizoanei Timișoara, până când a fost trecut în rezervă la cerere, pentru a putea candida, în 2004, la Camera Deputaților.

Dumnezeu să-l odihnească!

___

Ultimele cuvinte ale deputatului relatate de soția sa:

”Dumnezeu ma cheama la El ! si Faca-se Voia Ta Doamne!” au fost ultimele cuvinte ale iubitului meu sot. Odihna cea vesnica da-o lui, Doamne, si lumina cea fara de sfarsit sa-i straluceasca .Sa se odihneasca in pace .

_____

Mesajul președintelui Camerei Deputaților:

”După o îndelungă suferință, a plecat dintre noi deputatul Niculae Mircovici. Coleg şi prieten drag, va rămâne în amintirea tuturor ca un caracter puternic, mereu alături de oameni.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a spus Florin Iordache, președintelui Camerei Deputaților.
______

Membrii Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) au aflat cu tristețe și durere de trecerea în neființă a generalului de brigadă (r.) Niculae MIRCOVICI, deputat în Parlamentul României, dispărut dintre noi răpus de o boală necruțătoare.
Născut la 1 octombrie 1950, în comuna Cheglevici, județul Timiș, Niculae MIRCOVICI a îmbrățișat de tânăr cariera militară, absolvind cursurile Liceului Militar ,,Ștefan cel Mare", ale Școlii Militare de Ofițeri Activi ,,Nicolae Bălcescu" și, ulterior, ale Academiei Militare. Ultima sa funcție, deținută ca ofițer activ, a fost aceea de comandant al Centrului Militar Zonal Timiș.
Din anul 2004, Niculae MIRCOVICI a fost ales de trei ori ca deputat din partea Uniunii Bulgarilor din Banat – România, în toată această perioadă activând în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților. În întreaga sa activitate legislativă, pe lângă reprezentarea fidelă a intereselor alegătorilor săi, Niculae MIRCOVICI s-a remarcat ca un apărător constant, energic, entuziast și de o rară obiectivitate, a drepturilor și intereselor personalului din instituțiile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională, militari sau civili, activi, în rezervă sau retragere, fapt ce i-a atras respectul și admirația oamenilor din sistem, care deseori l-au privit ca pe o ultimă speranță pentru apărarea drepturilor lor legitime.
Astăzi, când Niculae MIRCOVICI a plecat dintre noi, ne plecăm cu smerenie capul în fața memoriei sale și transmitem condoleanțele noastre familiei îndurerate.

Odihnește-te în pace, drag camarad!

Convocarea Comitetului Director al SCMD

Deoarece preconizata Ordonanta privind inghetarea pensiilor si salariilor este prevazuta pentru perioada 5-10 iulie a.c., Biroul Operativ Central convoaca in ziua de 14.07.2016 Comitetul Director, pentru analizarea situatiei legislatiei care ii priveste pe rezervisti si adoptarea masurilor care se impun.

Biroul Operativ

In Monitorul Oficial nr. 214/23.03.2016 gasiti Ordinul comun pentru aprobarea procedurilor de recalculare si de actualizare a pensiilor militare de stat

Dupa ce si-a schimbat presedintele de onoare si a gasit un nou "inalt patronaj", ANCMRR continua sa atace interesele marii majoritati a rezervistilor militari

COMUNICAT ANCMRR NR. 27/15.12.2015
"Stimați camarazi,

          Dl. colonel Dogaru, în calitatea sa de  „președinte al Sindicatului cadrelor militare disponibilizate (constituit și funcționând ilegal), fondator și purtător de cuvânt al Consiliului Național al Societății Civile” continuă să facă aprecieri nedemne de un militar referitoare la legea pensiilor militare, după ce forma concepută de colectivul de specialiști, ce a lucrat peste trei ani la definitivarea ei, a fost acceptată de Guvern și trimisă la Parlament pentru aprobare.

          Din păcate, oameni de tipul lui Dogaru au intervenit cu foarte multe amendamente, care au denaturat structura și  sensul acestui proiect de act normativ, aprobat în grabă, cu multe neclarități și confuzii și l-au făcut imposibil de aplicat. În această situația, un alt grup de specialitate a făcut unele modificări și completări pentru ca legea respectivă să poată intra în vigoare la 01.01.2016.

          Aceste modificări nu au fost înțelese de oamenii care au intervenit prima oară, printre care și colonelului Dogaru, lansând teoria falsă că prin noua formă „vor fi reduse pensiile militare de stat”.

          Agitația provocată în jurul modificării legii a culminat printr-o scrisoare adresată  „Primului ministru și tuturor miniștrilor” de către președintele  sindicatului de pensionari militari. 

          Dincolo de tonul nedemn pentru un fost cadru militar, scrisoarea conține o serie de afirmații care denotă lipsa totală de cunoștințe juridice a autorului, megalomania cu care se exprimă, „sfătuind” și amenințându-l pe  premier  și pe toți membri Guvernului.

          Astfel „atrage atenția” asupra faptului că o lege organică nu poate fi modificată decât prin lerge, nu prin OUG. Numai că dumnealui scapă din vedere faptul că modificarea  legii pensiilor militare de stat va fi discutată și aprobată prin lege în Parlament. Dar este un detaliu de care nu se împiedică „marele specialist”.

          Deși legea prevede clar că pensile aflate în plată nu vor fi reduse în cazul că, prin recalcular, cuantumul rezultat este mai mic decât cel aflat în plată, dumnealui vrea să obțină o pensie majorată substanțial, având în vedere „înaltele funcții militare” pe care le-a avut în cariera sa de istoric militar.

          Pentru a fi „mai convingător”, autorul apelează și la cunoștințele de care dispune, în materie constituțională, avizându-l pe premier și pe miniștri asupra „încălcărilor Constituției” pe care le fac prin modificarea și corectarea rezonabilă a unui act normativ, la a cărui denaturare Dogaru a contribuit din plin. Mai mult, acum ar vrea ca legea pensiilor militare de stat să nu mai poată întra în vigoare la data de 01.01.2016!

          „Președintele”  Dogaru, în marea lui înțelepciune, afirmă că Guvernul „nu are dreptul” să se ocupe de Armată, pentru că în Constituția României se prevede că aceasta este „în serviciul permanent al poporului”, deci numai dumnealui, „militarul autentic”, are dreptul să decidă ce trebuie făcut în Armată!

          Cu o lipsă totală de bun simț, premierul este acuzat că ar fi procedat „ilegal și anticonstituțional”, trimițând la Parlament o Ordonanță de urgență „neconstituțională”.

          Mai mult, Dogaru a trimis Președintelui țării, celor două Camere ale Parlamentului și Avocatului Poporului scrisori în care își declară nemulțumirile față de Ordonanța de Urgență a Guvernului și solicită ca această să nu fie aprobată și aplicată, să fie sesizată Curtea Constituțională, care să o declare neconstituțională, dovedindu-și astfel lipsa cunoștințelor jridice, dorința de a se „remarca”.

          Concluzionând, domnul Dogaru apreciază că efectele legii în cauză „încă nu pot fi bănuite„ dar „trebuie aplicată așa cum a fost promulgată”

          Pentru a-i „învăța minte” pe cei avertizați, încheie cu precizarea că trebuie să se renunțe la adoptarea măsurii propuse de ministrul apărării, care face legea inteligibilă, aplicabilă, pentru a intra în vigoare la termen. Dacă nu,  domnul respectiv „prevede” o posibilă „contralovitură de putere” din partea rezerviștilor și nu numai!

          Având în vedere cele de mai sus, considerăm că atitudinea „domnului” Dogaru îl face nedemn de calitatea de militar, fapt remarcat și de puținii sindicaliști militari rămași în evidență, pe care vrea să-i facă „fericiți”!

          Așa cum s-a precizat în comunicatul anterior, soluția adoptată de Guvern nu este de natură să „diminuieze” vreo pensie militară, având în vedere prevederile art. 111 din proiectul de modificare. De asemenea, articolul 110 este modificat în sensul că baza de calcul folosită la recalculare este la nivelul soldelor de grad și funcție ale cadrelor active la data intrării în vigoare a legii, fapt ce este de natură să majoreze o mare majoritate a pensiilor recalculate, așa cum a afirmat ministrul apărării.

          Vă vom ține la curent cu evoluția acestei acțiuni.

Șeful Serviciului juridic ANCMRR

Cdr.(r) //C. ALEXANDRU//

Jurist"

ANCMRR linisteste rezervistii militari: se lucreaza pentru noi, totul este sub control! ...

COMUNICAT  Nr.26 din 10.12.2015

         Stimaţí Camarazi,

         

          Vă aducem la cunoştinţă că, pe data de 09.12.2015, Guvernul a trimis Parlamentului o Ordonanţă de Urgenţă în care s-a inclus, printre altele, şi propunerea de modificare şi completare a Legii nr.223/2015, privind pensiile militare de stat.

          În ce priveşte conţinutul, au fost făcute unele modificări pentru a evita posibile interpretări incorecte. Toate aceste modificări şi completări corespund formei iniţiale, aprobată de Guvern şi trimisă la Parlament, Senatul fiind prima cameră sesizată. Numai că s-au găsit nişte „sindicalişti” şi alţi „cunoscători”, care au depus peste 200 de amendamente, din care circa 10% au fost acceptate. Legea a fost trimisă la Camera Deputaţilor, cameră decizională, aceasta având numai 2 zile pentru analiză şi dezbatere. Din această cauză, nu a mai fost avizată de Consiliul Legislativ al Parlamentului, care ar fi putut da o formă acceptabilă conţinutului legii respective. Faptul că legea a fost definitivată în grabă, a fost trimisă la promulgare cu multe inadvertenţe, neclarităţii şi confuzii care o făceau inaplicabilă.

          Aşa cum aţi văzut, unele posturi TV au transmis, în ultimele zile, diferite comentarii referitoare la pensiile militare. multe dintre acestea fiind nedocumentate, ostile chiar faţă de pensionarii militari.

          Având în vedere această situaţie, vă informăm că legea pensiilor militare va avea unele modificări şi completări, care erau strict necesare, multe texte fiind neclare, interpretabile sau inutile. Pentru eliminarea acestor neajunsuri, un grup de specialişti a operat  modificările şi completările necesare, fără a schimba semnificativ conţinutul articolelor respective. Iar acolo unde se pare că ar fi modificat nefavorabil unele prevederi, nu este decât o disjungere a prevederilor care nu corespundeau spiritului legii. S-a reuşit astfel ca textul legii să corespundă cerinţelor şi aşteptărilor atât ale celor care urmează să iasă la pensie pe baza noii legi, cât şi celor care sunt deja la pensie, urmând să suporte încă o recalculare (să sperăm, în interesul nostru !).

          Referitor la pensiile aflate în plată, acestea vor fi recalculate pe baza noii legi, dar se menţine prevederea ca pensiile recalculate în cuantum mai mic, să rămână în cuantumul existent, fără nici un fel de penalitate. De asemenea, cei ale căror pensii vor creşte, vor beneficia de noul cuantum începând cu data intrării în vigoare a legii, situaţie care nu era menţionată în textul iniţial.

          Precizăm că din cele 125 de articole ale legii numai 25 au fost modificate  

          Această evoluţie a fost posibilă şi ca urmare a eforturilor făcute de conducerea A.N.C.M.R.R., care a ţinut permanent legătură cu colectivul care a făcut modificările şi completările necesare, cu conducerea M.Ap.N., dar şi cu dumneavoastră, stimaţi camarazi.

          Vă asigurăm că vom face tot ce trebuie pentru a vă ţine permanent la curent cu evoluţia problemelor ce vă interesează şi a nu vă lăsa impresionaţi de afirmaţiile unora, care nu înţeleg sau nu ştiu despre ce este vorba, dar se grăbesc să „iasă pe sticlă”!

          Stimaţi camarazi,

          Dacă aveţi nelămuriri în legătură cu problemele mai sus menţionate, puteţi să vă adresaţi la telefon 0744.373.125 – cdor.(r) ALEXANDRU Constantin.

 

  ŞEFULSERVICIULUI JURIDIC

 

                           Cdor.(r) ALEXANDRU Constantin